romania

Romania:republica federala sau monarhie constitutionala?

In cadrul Facultatii de Drept, in timpul primului an, se studiaza Teoria Generala a Dreptului al carei obiect de activitate este prezentarea intregului sistem juridic. Nu exista niciun curs universitar, veritabil, care sa nu contina capitolul principal: Statul si Dreptul.

Nu exista delimitari clare, nu se pot trasa granite clare intre Stat si Drept deoarece exista o stare de interdependenta: Statul e validat de catre Drept,iar Dreptul este intrebuintat de catre Stat in procesul de guvernare, asa cum reiese si din definitia data de catre Prof. dr. Costica Voicu in „Teoria Generala a Dreptului” :” Statul reprezinta principala institutie politica a societatii care exercita puterea suverana in scopul organizarii si conducerii societatii prin prerogativa pe care o are de a elabora si aplica Dreptul a carui respectare o poate garanta prin forta sa de coercitie”. Pentru validarea acestui sistem interconectat si mentinerea unui echilibru intern-extern, trebuie avuta in vedere functia de sesizare si reglementare : Datul Social(realitatea sociala care prezinta anumite disfunctionalitati si necesita reglementari adecvate) si Construitul Juridic(structuri legislative venite in intampinarea  problemelor si avand functia exclusiva de rezolvare a acestora).Datul Social actual ne prezinta o gama larga de complexitati de tip administrativ si politic, central cat si local.

Sesizarile administrative vin pe fondul alocarilor inegale a banilor publici, in special in zona transilvana( care contribuie cel mai mult la buget), fiind plusate de vociferarile acerbe ale lui Laszlo Tokes in Parlamentul European, cat si ale UDMR-ului privind autonomia Tinutului Secuiesc. Rezolvarea juridica adecvata propusa ar fi federalizarea Romaniei in 8 regiuni, deoarece avem atatea exemple viabile: Germania, Austria, Elvetia. Insa aceste voci nu doresc sa afirme si celelalte exemple mai putin viabile: SUA, Canada, Rusia, Iugoslavia, Spania, Belgia, Marea Britanie, care s-au confruntat si inca se confrunta cu disensiuni interne( Iugoslavia a fost dezechilibrata intern prin tot astfel de vociferari acerbe si extremiste, care au dus, inevitabil, la o stare beligeranta disolutiva). In sprijinul spiritului regionalist, vin o serie de declaratii  ale primului ministru Victor Ponta:”Varianta regionalizarii cu 8 regiuni nu e cea mai buna, dar cea mai posibila”. Domnia sa, inainte de desemnare si preluare a prerogativelor executive, in calitate de presedinte al PSD, a mai sustinut o declaratie:”Vom infiinta PSD Transilvania”, fiind astfel un preludiu al viitoarelor actiuni. Nu cred ca mai prezinta niciun rost sa prezentam declaratiile extremiste care instiga la inumanizare, animalizare si blamare, chiar acuzare a statului national, unitar ca reprezinta un concept de sorginte comunista, preluat de la fostul Presedinte Nicolae Ceausescu, caci asa cum rostea Prof. Nicolae Iorga:” Sa-ti fie mai frica de salbaticiti decat de salbatici”. Putem avea in vedere numeroase dovezi, nevalidate juridic, care sa sustina aceasta pilda: spanzurarea unei papusi cu chipul lui Avram Iancu „Craisorul Muntilor” si arborarea steagului Ungariei in locuri de utilitate publica, care incalca in mod flagrant art. 1, al. 5 si art. 4 din Constitutia Romaniei, plus organizatiile paramilitare infiintate de fosti ofiteri de informatii unguri din cadrul AVO(serviciile secrete maghiare), fiind prevazute cu fonduri,tabere si echipamente. Tot acest iredentism xenofob isi doreste cu ardoare aceasta federalizare, astfel incat, prin noua Constitutie, sa existe capacitati extinse ale regiunilor in cadrul politicii de stat, inclusiv in domeniul extern. Astfel, s-ar putea crea un „dialog” prolific intre Ungaria si regiunile transilvane, care ar arbora steagul secesionist, luand ca exemple Serbia-Kossovo, Marea Britanie-Scotia si Spania-Catalonia, ducand la incalcarea dreptului international: Tratatul de la Trianon, a carui valoare juridica nu poate fi contestata si care consfinteste dreptul de suveranitate romana asupra Transilvaniei.

Exista o alta gama, mai bogata decat prima, de sesizari politice, venite din cadrul Puterii cat si din cadrul Opozitiei, care doresc o revizuire a Constitutiei actuale si formarea uneia noi, astfel putand fi consfintite mai multe tipuri de forme de guvernamant: republica semi-prezidentiala(forma actuala), republica parlamentare, republica federala sau monarhie constitutionala.

Inca de la Revolutia din ’89, s-a pus problema regalitatii si a relatiilor pe care statul roman trebuie sa le aiba cu Casa Regala. In urma acestei degringolade politico-institutionale prezenta de 23 ani, incep sa apara declaratii, atat firave cat si categorice, ca regalitatea si restaurarea monarhiei in Romania ar putea oferi un punct fix din punct de vedere politic, datorita impartialitatii monarhului. Principala voce sustinatoare, afirmand verticalitatea tronului, este senatorul Calin Popescu-Tariceanu:”Restaurarea monarhiei ar pune stop luptelor politice”. Aceasta declaratie vine pe fondul conflictelor interne din cadrul PNL, putand sa coaguleze opozitia interna in jurul domniei sale si sustinandu-l in diversele actiuni partinice si statale, inclusiv in restaurarea monarhiei care ar facilita PNL-ul sa monopolizeze politica de stat, Calin Popescu-Tariceanu devenind un nou Bratianu si lider incontestabil,avand si asigurari externe, deoarece genealogia masonica a PNL-ului si a liderilor acestora este cunoscuta. Cand familia Bratianu s-a afirmat ca si catalizator politic liberal si apropiati intimi ai tronului, trebuiau sa existe anumite asigurari subtile cat si legaturi invizibile ochiului uman, care sa valideze initiativele in actiuni propriu-zise. Marele Orient al Frantei si Loja Mama a Angliei/Marii Britanii au fost cele care au ajutat si recunoscut Steaua Dunarii/Marea Loja a Regatului Romaniei ca parte a familiei masonice mondiale.In prezent, Calin Popescu-Tariceanu este mason, iar „dialogurile si conversatiile” purtate de catre acesta, pot avea multe cuvinte necunoscute.

Exista aceste sesizari cat si analize competente ale Datului Social, insa viitorul Construit Juridic va fi validat, in cadrul unei Constitutii, in functie de interes si nu de ratiunea de stat.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *